5773 de Lelia MUNTEANU

0
190

Yisrael Meir Lau a ieşit pe porţile de la Buchenwald, în aprilie 1945,  târând un cufăr gol. I-l dăduse un soldat, după ce rabinul Armatei a Treia Americane l-a găsit ascuns îndărătul unei stive de cadavre. Părea speriat şi a încercat să-l îmbrăţişeze, să-l ia cu binişorul. L-a întrebat în idiş:
– Câţi ani ai, fiule?
– Ce contează câţi ani am?
I-a răspuns totuşi, într-un târziu:
– Oricum, sunt mai bătrân decât tine.
Ysrael Meir Lau nu minţea: avea opt ani şi doi ani de lagăr.
– De ce crezi, fiule, că eşti mai bătrân decât mine?
– Pentru că tu plângi ca un copil, iar eu m-am dezvăţat să mai plâng.
Yisrael Meir Lau a purtat cufărul după el peste tot, până în Palestina. Cu el a intrat a mai intrat o dată pe uşa destinului. “Aici e prima mea viaţă”, obişnuia să-i spună soţiei. “Dacă vreodată cei opt copii ai noştri se vor plânge de ceva, dacă îi vor invidia vreodată pe alţii că au mai mult decât ei, arată-le cufărul ăsta

… mai mult  :

5773 de Lelia MUNTEANU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here